Cultură

În comuna Măgureni există trei cămine culturale, câte unul în fiecare sat, un ansamblu de dans folcloric, Ansamblul Prahovița cu formație de tineri și formație de copii.

Căminul cultural din satul Măgureni, refăcut și extins în ultimii ani, a primit denumirea de Centrul Cultural, Artistic și Sportiv Măgureni. Recent, acesta a primit denumirea de Centrul Cultural, Artistic și Sportiv „Prof. Gheorghe Iarca”.

Biblioteca comunală funcționează și are în dotare un număr de 5877 de volume de carte și peste 400 de cititori înscriși în fișe.

Pe lângă toate acestea, în comună întâlnim mai multe monumente istorice, precum fosta biserică a Cantacuzinilor și monumentul eroilor de la răscrucea drumurilor DJ 145 și DC 116 A.

„Curtea Măgurenilor” cum se numea zona unde acum este amplasată biserica de azi, a aparținut lui Șerban Măgureanul, care a și definitivat construcția bisericii Sfânta Treime (așa numita Biserică a Cantacuzinilor). 

„Această sfântă și dumnezeiască biserică unde se prăznuiește și să slăvește hramul prea sfintei troițe (zidi)tu-s-a de răposata în fericire Păuna spătăreasa, care au fost soție lui Drăghici Cantacuzino, vel-spătar a căruia (pomenire)…Pentru ale creștinilor …ci, după a sa pristăvire, iubitul ei fiu, Șărban Cantacuzino, vel-comis … nepot de frate fiind răposatului Constantin Cantacuzino vel-stolnic…, s-au zugrăvit…(și împodobitu) cele ce se cuvine spre vecinică pomenire. Leat 7202 (1694).”

Din ordinul lui Șerban se pictă pe pereții bisericii tot neamul Cantacuzino. În interiorul bisericii există o frescă cu toți boierii Cantacuzini, pictată pe peretele de nord, în spatele căruia se află scările intrării în clopotnița bisericii.

Construcția lăcașului pentru rugăciune s-a terminat în 1674. Ea are formă de navă (fără abside laterale) și se compune, din pridvor semicircular astăzi închis, pronaos, naos și altar. Ferestrele sunt înalte, mici, terminate în acoladă și încadrate de chenare de piatră cu ornamente simple. Ușa de la intrare prezintă arcadă în acoladă înconjurată de un chenar de piatră cu frumoase motive florale.

În afara de această biserică a Cantacuzinilor, pe teritoriul satului Măgureni mai putem observa chiar și azi, în zilele noastre, ruinele unei clădiri masive ce acum reprezintă doar ruinele fostei „case a Cantacuzinilor” din Măgureni. Această „casă a Cantacuzinilor” reprezintă tipul caselor influențate de arhitectura turcească a mijlocului secolului al XVII-lea, al casei feudale turcești care-și grupa camerele în jurul turnului prevăzut cu multe ascunzători. Jumătate din casă a fost ridicată pe o poieniță împărțită în două (pivnița care și astăzi se mai vede, fiind acoperită de moloz și căreia nu i se mai dă nici o importanță).

Următorul monument de analizat, este unul al eroilor, aflat la răscrucea drumurilor DJ 145 și DC 116A.

Monumentul Eroilor are aspectul unui obelisc, terminându-se cu un vultur de bronz cu aripile desfăcute și cu tricolorul în gheare (vulturul fiind simbolul curajului și al vitejiei). Pe cele patru fațade ale lui sunt fixate plăci de marmură albă pe care sunt încrustate numele eroilor măgureneni. Pe fațada centrală, acoperită în întregime cu marmură albă, se află aplicată o creangă de stejar sub care se poate vedea dedicația: "Vouă, eroilor morți în războiul din 1916 - 1919 pentru întregirea neamului, sub glorioasa domnie a Maiestății Sale Regelui Ferdinand I, 1919".